Despre “pâinea noastră cea de toate zilele”
Obucată de pâine...
O bucată de pâine…
Sunt mulți care tânjesc după pâinea altuia… a mea nu trebuie furată, o pot dărui!! Am mai făcut-o de zeci de ori!… și dacă vreți mai multă, vă dau și vouă rețeta.
Luați de notați ingredientele:
- 1 litru de lacrimi sărate
- un vârf de praf… în ochi, adăugat cu regularitate
- câteva sute de nopți și zile nedormite, ba chiar ani, până când simți înțepături în tot corpul
- mii de noduri în gât și tremurat
- câteva zeci de nedreptăți rostite și nerostite, mai ales atunci când crezi că ești în siguranță alături de cei în care ai încredere
- adăugați din plin bătăi puternice de inimă și câteva pietre de moară pe care trebuie să le mutați.
Apoi începeți să frământați aluatul timp de 10 ani. Frământați până vă dau lacrimile, frământați până vă dor mâinile, frământați până ce sunteți în punctul de a renunța. Frământați până când simțiți că doar Dumnezeu vă mai poate da putere să continuați.
După ce pâinea este gata, nu uita să iei lângă tine un pahar cu apă… este foarte probabil să nu alunece pe gât. Pare incredibil de fragedă, însă ai grijă cum muști din ea. Eu am învățat cum stă treaba cu pâinea, mușc încet și cu grijă pentru că știu din ce este facută!!!
Știu că așteptați și rețeta pentru cozonaci, dar încă nu o am...însă voi mă știți, o împărtășesc cu drag cu voi de îndată ce o am!
PS:
Prezenta postare este o anecdotă despre succes - am fost adesea întrebați despre rețeta succesului nostru și copiați de foste modele sau persoane din industria videochat-ului. Deși suntem transparenți și spunem care sunt ingredientele rețetei noastre, ea nu duce la realizări nemaipomenite pentru toată lumea. De ce? Pentru că efortul, doza de energie și motivația din spatele “frământatului” nu pot fi copiate. Ați înțeles voi, că doar suntem cu toții oameni deștepți ;)
